© nadisja / stock.adobe.com
Xilitolul este un alcool de zahăr și provine din lemn (de exemplu din mesteacăn).
Un înlocuitor popular al zahărului pentru oameni și un preparat mortal pentru câini: xilitol. Află aici de ce substanța este comestibilă pentru oameni și nu pentru câini.
Xilitolul (cunoscut și sub numele de zahăr de mesteacăn) este un îndulcitor care se găsește în mod natural în multe plante. Deoarece are doar jumătate din numărul de calorii față de zahărul convențional (zaharoză), industria alimentară folosește adesea acest zahăr de mesteacăn pentru a îndulci alimentele.
Xilitolul este utilizat frecvent în produsele pentru diabetici, deoarece substanța nu are niciun efect asupra nivelului de insulină la om.
Dacă patrupedul ingerează o doză prea mare de zahăr de mesteacăn, pancreasul său va elibera o cantitate masivă de insulină. Insulina provoacă o hipoglicemie severă după cel mult o oră (între zece și 60 de minute), deoarece celulele absorb zahărul (glucoza) conținut în sânge pentru producerea de energie.
Doza dăunătoare de xilitol variază de la un câine la altul. Cu toate acestea, doar 0,1 grame pe kilogram de greutate corporală de xilitol poate fi suficient pentru a îi face rău câinelui.
Prognosticul otrăvirii depinde nu numai de doza ingerată, ci și de cât de devreme o recunoști și o tratezi. Dacă ai vreo suspiciune, este mai bine să faci mai mult decât prea puțin. Pentru că, dacă reacționezi prea târziu, xilitolul poate pune în pericol viața câinelui tău!
În cazul în care câinele a ingerat xilitol, simptomele depind de cantitatea (doza) ingerată. Semnele tipice de otrăvire sunt următoarele:
Deoarece xilitolul duce în mod obișnuit la hipoglicemie, câinii afectați sunt și extrem de slăbiți. Aceștia își pierd apoi echilibrul, tremură și prezintă probleme de coordonare.
În cazul în care xilitolul a afectat ficatul, alte semne de boală pot apărea câteva zile mai târziu, cum ar fi membranele mucoase de culoare galbenă (de exemplu sclera ochilor). Veterinarii numesc acest lucru icter.
Dacă patrupedul vomită continuu, se comportă stresat sau are convulsii, trebuie să te adresezi imediat medicului veterinar. Acest lucru se poate datora otrăvirii. Dacă este diagnosticată prea târziu, ea poate fi din păcate fatală.
Câinele poate muri dacă are o hipoglicemie puternică.
Deoarece xilitolul duce la o eliberare puternică de insulină, ceea ce scade nivelul de zahăr din sânge, prima metodă de diagnosticare pentru a detecta otrăvirea cu xilitol este măsurarea nivelului de zahăr din sânge. Analizele suplimentare de sânge ajută la detectarea posibilelor leziuni hepatice.
În cazul în care ai observat că patrupedul a ingerat produse cu xilitol, ar trebui să ceri sfatul medicului veterinar cât mai curând posibil. Pentru a preveni hipoglicemia câinelui în această perioadă, poți să-i dai alimente dulci (de exemplu miere) – dar numai după ce ai vorbit cu un veterinar.
Odată ajuns la veterinar, el poate lua măsurile necesare pentru a salva viața câinelui. Acestea includ terapia prin perfuzie și administrarea de glucoză și electroliți. Între timp, el verifică întotdeauna nivelul de zahăr din sânge și echilibrul electrolitic al câinelui, pentru a putea reacționa din timp la devieri.
Deoarece insuficiența hepatică poate fi detectată uneori abia câteva zile mai târziu, în baza analizelor de sânge, câinele trebuie să rămână internat la clinică pentru a fi în siguranță.
Pulberea albă de xilitol nu este folosită doar în diverse alimente, ci și în unele produse de igienă. Ține următoarele produse departe de câine pentru a îl proteja:
Îți poți da seama dacă xilitolul se află într-un produs ca îndulcitor după numărul E corespunzător din lista de ingrediente. Acesta este E967.
M-am format ca medic veterinar la Universitatea Justus-Liebig Gießen din Germania, unde am obținut experiență în diverse domenii, cum ar fi medicina pentru rozătoare și animale mici, animale mari și animale exotice, precum și farmacologie, patologie și igiena alimentației. De atunci, am lucrat ca autor veterinar, precum și la lucrarea mea de doctorat. Scopul meu este să protejez mai bine animalele de agenții patogeni bacterieni care cauzează boli. Pe lângă cunoștințele mele veterinare, împărtășesc și experiența acumulată în calitate de îngrijitor pentru câinele meu, experiență care mă ajută să înțeleg și clarific temeri și probleme, precum și alte întrebări importante despre sănătatea animalelor.
