Mândrul și puternicul Akita Inu, cu statura sa mare, impunătoare, este un monument național în țara sa de origine, Japonia. Fiind crescut inițial ca un câine de vânătoare, astăzi el este potrivit doar ca un câine de societate.
Akita Inu
© Zanete / stock.adobe.com
Frumoasul Akita Inu este recomandat pentru iubitorii de câini avansați.
Caracteristici
Akita este un patruped singuratic – o vizită într-un parc aglomerat pentru câini sau o reuniune de familie cu multă agitație nu este ceea ce și-ar dori acest câine japonez. Chiar dacă Akita are nevoie de o legătură strânsă cu familia sa, compania stăpânului sau stăpânei sale este de obicei suficientă. El este în general răbdător și afectuos față de copiii din propria familie – însă acestui câine, căruia îi place să se odihnească, nu prea îi plac jocurile zvăpăiate cu copii străini.
Akita Inu un lup singuratic impunător
Pentru a evita accidentele neplăcute, nu lăsa un Akita nesupravegheat cu copii sau cu oaspeți. Acestui câine îi place liniștea și controlul – nu are nevoie de contact cu străini sau animale. Cu toate acestea, are nevoie de legături apropiate cu familia sa, pentru că dacă este lăsat singur, acestui câine independent îi place să caute propriile modalități și posibilități de a avea o ocupație. Deși radiază calm atunci când se află în casă, patrupedul tinde să vâneze afară. E nevoie de multă experiență, empatie și cunoștințe pentru a controla acest câine încăpățânat.
Nu îi place să se supună
Nici măcar cel mai bun dresor de câini nu va reuși să facă un Akita Inu să execute comenzi fără logică. Acest câine serios și demn nu are timp de jocuri prostești sau de trucuri sportive. De aceea Akita sunt întâlniți foarte rar la sporturile canine, deși ei sunt niște atleți excelenți care – atunci când consideră că are rost să facă exercițiul – pot obține rezultate foarte bune. Din punct de vedere sportiv, precum și educațional, succesul depinde mult de puterea de motivație a stăpânului. Factorul decisiv este ca omul să convingă patrupedul că este în avantajul său să asculte de el.
© sestaeli / stock.adobe.com
Tovarăș loial pentru stăpânii de câini cu experiență
Akita este dispus să urmeze o persoană – cu condiția ca persoana respectivă să înțeleagă cum să îl educe cu răbdare, iubire și consistență. Acest câine nu iartă strictețea fără rost sau chiar violența, precum și nedreptatea. Un stăpân care își educă patrupedul încă de când e mic, care îi arată care sunt limitele și îi tolerează încăpățânarea, va găsi un tovarăș minunat și incredibil de loial în Akita, care va fi mereu acolo să își protejeze familia.
Hachikō – întruchiparea loialității
Loialitatea a făcut din câinele japonez Hachikō o legendă. Acest patruped, care a fost subiectul unui film cu același nume cu Richard Gere în 2009, își însoțea stăpânul zilnic la gara Shibuya din Tokyo în anii 1920 și îl lua de acolo la aceeași oră în fiecare zi. După ce a murit stăpânul său, Hachikō a așteptat la gară timp de aproape zece ani – până când a murit și el – pentru ca stăpânul său să se întoarcă. O statuie, precum și numele "Hachikō Exit" pentru ieșirea de vest din gara Shibuya încă amintesc de faimosul Akita.
În țara sa de origine, Japonia, Akita era cunoscut cu mult înaintea lui Hachikō.
Reprezentări ale câinilor pe oale de lut sau clopote de bronz confirmă aproape 5000 de ani de istorie ai acestui tip de câini. Analiza geneticii moleculare a dovedit între timp că Akita, împreună cu Shiba, Chow-Chow și Shar-Pei fac parte din cele mai apropiate rude ale lupului din punct de vedere genetic, fiind astfel printre cele mai vechi rase de câini din Asia. Deși există multe ipoteze diferite despre descendența exactă a rasei naționale japoneze, un lucru e sigur: primii câini de rasă au fost descoperiți în regiunea japoneză Akita și de atunci au reușit să cucerească nu doar inimile întregii Japonii, ci și cele ale continentului european și ale celui american.
Akita Inu Japonez și Akita American
Exportul acestui câine din Japonia, care a fost declarat monument național în 1931, a fost interzis până în 1945. Rasa a fost puternic afectată după Al Doilea Război Mondial și avea un aspect și un caracter foarte diferit. S-au dezvoltat două linii ale rasei din aceste tipuri diferite de Akita: Akita Japonez, care este descris aici, și „Akita American”, care a fost exportat după război odată cu armata americană și a fost înmulțit în continuare în SUA. În Japonia crescătorii s-au concentrat pe reconstruirea rasei originare, motiv pentru care au încrucișat câinii cu așa numiții „Matagi Akita”. Ambele rase – atât rasa japoneză originară, relativ mai mică, cât și cea americană mai mare și de culoare închisă – sunt recunoscute astăzi ca rase independente de către FCI.
Un altfel de scop
Inițial Akita a fost folosit pentru a vâna urși, mistreți și păsări sălbatice. Dar acest curajos și puternic câine de rasă a fost folosit, de asemenea, drept câine de pază și câine utilitar. În secolul al 19-lea Akita și-a făcut apariția și la oribilele, dar în același timp cunoscutele lupte cu câini, care au fost interzise ulterior în Japonia în 1908. Pentru a face câinii de luptă mai mari și mai puternici, ei au fost încrucișați cu Tosa și Mastiff. Fiind întâlnit astăzi în mare parte ca un câine de familie, Akita și-a pierdut aceste funcții inițiale de câine utilitar. În orice caz, instinctul protector, forța sau instinctul de vânătoare pot fi încă observate în reprezentanții rasei din ziua de astăzi. O activitate fizică și mentală semnificativă, dar și o educație consistentă sunt condiții necesare pentru ca un Akita să poată fi considerat un câine de familie.
Deși Akita face parte din grupul de câini de tip Spitz și este asociat în general cu câini de talie mică, acest câine japonez de rasă este o excepție impresionantă, mai ales din cauza mărimii. Având o înălțime de până la 70 cm, Akita este fără îndoială un câine mare, greu de controlat, nu doar pentru că este căpos, ci și în sensul adevărat al cuvântului datorită fizicului său puternic. Capul său lat cu o scobitură adâncă în mijlocul frunții și urechile triunghiulare verticale caracteristice radiază superioritate și demnitate. Akita își poartă coada de-a lungul spatelui, în buclă, acesta fiind un alt aspect caracteristic rasei.
Culori posibile ale unui Akita Inu
Blana are un strat superior aspru și dur, în timp ce stratul inferior este moale și des, oferindu-i o protecție bună împotriva vântului și a vremii rele. În general blana este de culoare cafenie sau roșiatică (blană roșiatică cu fire negre). Dar sunt acceptați și câinii de culoare tigrată sau albă. Conform standardului rasei toate culorile (în afara câinilor complet albi) trebuie să aibă așa numitul „Urachiro”, care reprezintă părul alb de pe marginile botului, de pe obraji, de pe partea inferioară a maxilarului, de pe gât, coadă și de pe partea interioară a membrelor.
O îngrijire potrivită a patrupedului tău contribuie la sănătatea sa. În principiu blana aspră și relativ scurtă a unui Akita are un mecanism propriu excelent de curățare, motiv pentru care nu are cerințe mari în ceea ce privește îngrijirea blănii. Însă acesta nu este cazul în perioadele în care își schimbă blana (de două ori pe an). Va trebui să îl periezi zilnic în această perioadă pentru a îndepărta firele vechi, căzute de blană.
La prima vedere s-ar putea să ți se pară că Akita nu are nevoi foarte multe: îi plac plimbările liniștite, lungi și nu are nevoie de noi provocări sportive și mentale în fiecare zi, spre deosebire de alte rase. Dacă nu ar fi caracterul lor relativ încăpățânat, pentru care e nevoie de multe cunoștințe, răbdare și empatie din partea stăpânului în viața de zi cu zi.
Akita are nevoie de un stăpân cu experiență, care are cunoștințe despre câini și despre dresajul acestora și care are timpul și dorința de a se implica serios și intens în creșterea acestui patruped. O educație consistentă de când e mic, precum și socializarea extensivă sunt esențiale pentru a conviețui în armonie cu un Akita Inu. Dar probabil nici așa nu vei reuși să faci câinele să fie bucuros când se întâlnește cu alți patrupezi – un Akita este și va rămâne un singuratec, pentru care compania familiei sale este mai mult decât suficientă. Dacă visul tău este să ai un câine, pe care să îl poți lua cu tine oriunde, căruia să îi placă agitația din jur și cu care să alergi pe câmp, nu îți recomandăm această rasă. Însă odată ce ajungi să cunoști caracteristicile sale și să apreciezi mândria și independența sa, vei găsi un partener loial și de neclintit în Akita, de care nu vei vrea să te desparți prea curând.
Înmulțirea țintită a rasei originare
Japonezii au recunoscut demult importanța acestui câine mândru pentru țara lor și au promovat înmulțirea specifică a rasei naționale încă de la începutul secolului 20. Așa că nu e de mirare că au respins linii diferite, care au fost dezvoltate de-a lungul anilor prin încrucișare (de exemplu cu Ciobănescul German). Din punctul de vedere al chinologilor japonezi, acest lucru a dus mai degrabă la o împărțire decât la îmbogățirea rasei așa că în curând au început să se bazeze mai mult pe rasa originală în eforturile lor de a o înmulți – înaltă, cu un cap tipic unui Spitz, relativ mai îngust și cu un spate mai scurt decât Akita American. Încrucișarea cu câinele japonez de vânătoare Kishu Inu, cu câini japonezi de sanie, cu Chow Chow și, în mod special cu Matagi Ataki, i-a ajutat să își atingă acest scop.
© nkarol / stock.adobe.com
Câinii de rasă sănătoși și puternici sunt prioritatea crescătorilor
Prezervarea rasei originare, pure este una din prioritățile crescătorilor din ziua de astăzi - nu doar în Japonia, ci și în multe țări europene. Lucrând în strânsă legătură cu oameni de știință și cercetători, ei încearcă să conserve caracteristicile câinilor Akita originari, evitând defectele genetice sau trăsăturile nedorite de caracter ale animalelor. Poți obține câini de rasă sănătoși și sociabili doar prin reguli stricte de înmulțire și multă dedicație din partea crescătorilor. Animalele înmulțite excesiv și cu tendința de a se îmbolnăvi nu sunt acceptate și sunt excluse din procesul de înmulțire în mod consistent.
De ce au nevoie puii de documente?
Dacă decizi să iei un Akita Inu ca nou membru al familiei, cumpără-l doar de la crescători de încredere, care sunt afiliați cu un club sau o asociație pentru Akita și înmulțesc animalele conform regulilor FCI. Doar așa poți fii sigur că sunt îndeplinite toate regulile și cerințele rasei și că vei primi un câine sănătos și echilibrat, care îți va aduce bucurii timp de mulți ani. Dacă stai departe de cățeii „drăguți” din comerț și de la crescătorii care o fac doar pentru profit, nu vei face o favoare doar întregii rase Akita, ci și ție.
Spune-ne opinia ta
A fost util acest articol?
Cele mai utile articole
8 min
171
Beagle
Picioarele scurte ale unui câine Beagle te pot induce în eroare – acesta te va ține mereu în mișcare și este întotdeauna plin de surprize. Câinii din rasa Beagle sunt prietenoși, activi, neînfricați și foarte inteligenți.
8 min
159
Pomeranian
Acești micuți nu impresionează prin mărimea lor, ci prin cât de prietenoși, încrezători și plin de energie sunt. Nu e de mirare că tot mai mulți patrupezi din această rasă tip Spitz cuceresc inimile și casele multor iubitori de câini.
10 min
159
Labrador Retriever
Ușor de dresat, prietenos cu oamenii și puternic: Câinii din rasa Labrador Retriever sunt de talie medie. Labradorul este considerat câinele de familie ideal, dar, în același timp, este un animal care are nevoie de multă stimulare fizică și mentală.