Glaucomul la câini Acest articol a fost verificat de un veterinar

Labrador Retriever - bătrân și orb, forografie de aproape, ochii sunt albiciosi si afectati.

Glaucomul la câini se manifestă sub forma ochilor încețoșați, ca în cazul acestui Labrador Retriever.

Glaucomul este o boală oculară care trebuie luată în serios în orice situație. În acest articol îți vom explica de ce trebuie tratat glaucomul la câini și cum să îl recunoști.

Cât de periculos este glaucomul la câini?

Glaucomul nu este o boală gravă doar la oameni. Este una dintre cele mai frecvente cauze de orbire la câini și pisici. În plus, glaucomul poate avea consecințe dureroase pentru câini.

Așa că ia în serios semnele și consultă medicul veterinar dacă ai vreo suspiciune.

Simptome: care sunt semnele glaucomului la câini?

În cazul în care câinele tău are glaucom, în funcție de gravitatea bolii, acesta va prezenta adesea următoarele semne de boală:

  • ochiul este înroșit și pare tulbure
  • animalul se ferește de lumină și își închide ochii (blefarospasm)
  • câinele mănâncă mai puțin
  • pupilele sunt dilatate
  • animalul pare să sufere foarte tare
  • câinele se comportă ciudat, de exemplu speriat

Câinii afectați devin treptat orbi. Ca urmare, aceștia par adesea dezorientați și nu se mai pot orienta în împrejurimile familiare.

În cazul în care glaucomul nu este tratat la timp și se dezvoltă glaucomul cronic, globul ocular al câinelui (bulb) se poate mări considerabil.

Dacă patrupedul se comportă altfel decât de obicei sau prezintă semne de boală, e timpul să mergi cu el la veterinar – mai ales dacă acesta are dureri bruște.

Nu ezita în astfel de cazuri, chiar dacă te afli în mijlocul weekendului sau ești presat de timp. Aceasta este singura modalitate de a scuti câinele de posibilele afecțiuni ulterioare.

În principiu, orice câine poate dezvolta glaucom, indiferent de vârstă și sex. Cu toate acestea, a fost descris un risc ereditar de glaucom primar pentru următoarele rase de câini:

Diagnostic: cum se recunoaște glaucomul la câini?

Adresează-te imediat medicului veterinar dacă observi oricare dintre simptomele tipice la câinele tău. Acesta poate verifica prin mijloace simple dacă patrupedul are glaucom sau o altă boală oculară.

Iată cum funcționează examinarea

Medicul veterinar examinează mai întâi ochiul câinelui  din exterior și te întreabă informații importante despre patruped în timpul consultației.

Odată ce ochiul a fost examinat pentru leziuni și alte anomalii, medicul veterinar măsoară presiunea intraoculară a ambilor ochi cu un tonometru.

Acest instrument medical arată ca un pix pe care medicul veterinar îl plasează cu grijă pe suprafața corneei ochiului. Nu este necesară nicio anestezie pentru acest lucru, însă un anestezic local sub formă de picături pentru ochi poate împiedica animalul să clipească.

În cazul în care presiunea intraoculară este peste intervalul normal de 10 la 23 milimetri de mercur, acesta este un semn că patrupedul are glaucom.

Labrador la medicul veterinar, fotografie de aproape, câinele la un consult oftalmologic
Medicul veterinar detectează glaucomul cu ajutorul tonometrelor oftalmologice, printre altele.

Tratament: cum se tratează glaucomul la câini?

Scopul tratamentului glaucomului la câini este de a reduce presiunea intraoculară. Terapia potrivită depinde de cauză, de afecțiunile rezultate, precum și de vârsta și starea de sănătate a câinelui. În principiu, sunt disponibile trei măsuri pentru tratament.

Terapia conservatoare include tratamentul glaucomului cu medicamente sau măsuri fizice.

  • Medicul veterinar poate scădea presiunea intraoculară prin perfuzii sau medicamente pentru scăderea presiunii.
  • Diferite picături pentru ochi sau tablete pot reduce formarea umorii apoase în ochi.
  • Pentru a ameliora durerea și inflamația, analgezicele și antiinflamatoarele pot ajuta de asemenea câinele.

În cazurile severe, medicația nu este suficientă și este necesară o intervenție chirurgicală la ochi. Scopul este de a distruge așa-numitul corp ciliar din ochiul câinelui, care este responsabil pentru formarea glaucomului. Medicul veterinar realizează acest lucru cu ajutorul laserelor sau al crioterapiei.

În cazul în care nu este asigurată funcția ochiului și apar complicații grave iminente, este posibil ca medicul veterinar să fie nevoit să îndepărteze ochiul afectat al patrupedului. O astfel de enucleare poate permite câinelui să trăiască o viață fără dureri.

Dacă medicul veterinar a tratat deja glaucomul câinelui cu medicamente sau a efectuat o intervenție chirurgicală, este important ca de acum înainte să se efectueze examinări regulate ale ochilor. Acest lucru va asigura succesul tratamentului și îți va permite să reacționezi la timp la modificările presiunii intraoculare.

Cauze: de ce apare glaucomul la câini?

Corpul ciliar (corpus ciliare) situat în ochi formează așa-numita umoare apoasă (humor aquosus). Acesta este un fluid care curge din camera posterioară a ochiului prin pupilă în camera anterioară și furnizează mucoasei interioare (endoteliu) a corneei substanțe nutritive importante și oxigen.

Umoarea apoasă coboară apoi din camera anterioară a ochiului prin unghiul camerei, care este situat între iris și cornee. Dacă apa nu se mai poate evacua sau dacă formarea umorii apoase este mai mare, presiunea intraoculară crește – și apare glaucomul.

Întrucât mai multe boli pot duce la glaucom la câini, această boală oculară este împărțită în două forme.

Glaucomul primar

Glaucomul primar este cauzat de un defect congenital și este adesea rezultatul unor tulburări de dezvoltare a unghiului camerei (disgeneza mezodermală). Acest lucru include, de exemplu, o malformație a așa-numitului ligamentum pectinatum, care trece prin unghiul camerei.

Glaucomul secundar

Glaucomul secundar la câini se datorează altor modificări oculare. Acestea obstrucționează ieșirea umorii apoase prin pupilă (blocaj pupilar) sau ieșirea lichidului prin unghiul camerei.

Cele mai frecvente cauze sunt:

  • Hemoragii: dacă patrupedul s-a rănit la ochi și sângerează, sângele poate obstrucționa camera anterioară a ochiului (hifemă).
  • Inflamații: inflamațiile oculare pot apărea în multe zone diferite ale ochiului și pot duce la o presiune intraoculară ridicată.
  • Luxația cristalinului: una dintre cele mai frecvente cauze ale glaucomului este deplasarea cristalinului. În acest caz, cristalinul se poate scufunda în camera anterioară a ochiului (luxatio anterior) sau în cavitatea vitroasă (luxatio posterior).
  • Tumori: și o tumoare poate să obstrucționeze ieșirea umorii apoase.
Picăturile de ochi pentru reducerea presiunii sunt doar una dintre multele măsuri pentru tratamentul glaucomului la câini.
Picăturile de ochi pentru reducerea presiunii sunt doar una dintre multele măsuri pentru tratamentul glaucomului la câini.

Prognostic: poate fi vindecat glaucomul la câini?

Glaucomul este o boală oculară periculoasă care poate cauza pierderea vederii la câini. Dacă nu este tratat, glaucomul provoacă și dureri severe care afectează calitatea vieții animalelor.

Prognosticul depinde întotdeauna de cauza glaucomului și de starea generală a câinelui. Deși complicațiile nu pot fi întotdeauna evitate chiar și în cazul unei intervenții chirurgicale reușite, mulți câini au totuși șanse bune de a avea o viață fericită dacă sunt tratați la timp și pe termen lung.

Cum poate trăi un câine cu glaucom?

În cazul în care câinele își pierde unul sau ambii ochi din cauza bolii, de obicei se descurcă bine după o perioadă de adaptare mai mult sau mai puțin lungă.

Este important să îl susții în orice situație și să ai răbdare. În timp, poți reuși să îi oferi o viață fără durere și fericită în ciuda orbirii.

Poate fi prevenit glaucomul la câini?

Având în vedere numeroasele cauze, dezvoltarea glaucomului la câini nu poate fi întotdeauna prevenită. Cu toate acestea, pentru a reduce riscul general de îmbolnăvire, se recomandă o creștere și o alimentație adecvate speciei.

Pe lângă asta, verifică regulat ochii câinelui pentru a observa orice modificare. Cu cât mai repede depistezi anomaliile, cum ar fi corpurile străine, cu atât mai repede îți poți ajuta câinele.

2024_04_Easter_General_1000x320_RO
2024_04_Easter_Offer_1000x160_RO

Franziska G., Veterinar
Profilbild von Tierärztin Franziska Gütgeman mit Hund

M-am format ca medic veterinar la Universitatea Justus-Liebig Gießen din Germania, unde am obținut experiență în diverse domenii, cum ar fi medicina pentru rozătoare și animale mici, animale mari și animale exotice, precum și farmacologie, patologie și igiena alimentației. De atunci, am lucrat ca autor veterinar, precum și la lucrarea mea de doctorat. Scopul meu este să protejez mai bine animalele de agenții patogeni bacterieni care cauzează boli. Pe lângă cunoștințele mele veterinare, împărtășesc și experiența acumulată în calitate de îngrijitor pentru câinele meu, experiență care mă ajută să înțeleg și clarific temeri și probleme, precum și alte întrebări importante despre sănătatea animalelor.


Cele mai utile articole
9 min

Perioada de călduri la cățele

Perioada de călduri la cățele este perfect normală. Totuși, comportamentul ciudat al cățelei, petele enervante de pe noul covor sau frica de o sarcină nedorită sunt motive de îngrijorare pentru mulți proprietari de câini. Din acest articol, poți afla ce ar trebui să știi despre zilele de ciclu la cățele și cum puteți trece împreună peste ele fără stres
9 min

Castrarea câinelui

Castrarea câinelui este o procedură de rutină în orice cabinet veterinar. Dar e mereu bine să îți castrezi câinele? Ce înseamnă sterilizare la câini și care este diferența dintre această procedură și cea de castrare? Ce costuri apar pentru stăpân? Aici poți afla tot ce trebuie știut, precum și avantajele și dezavantajele castrării.
12 min

De ce se scarpină câinele: pruritul (mâncărimea) la câine

Cu toții știm: câinele se scarpină din când în când. Mai ales în perioada de năpârlire, frecvența scărpinatului crește. Însă dacă acest lucru depășește nivelul normal și, în plus, acesta se linge și curăță mai mult, ar trebui să acordați urgent mai multă atenție și, cu ajutorul veterinarului, să aflați de ce se scarpină câinele. Mâncărimea poate afecta într-o mare măsură bunăstarea câinelui și poate reduce calitatea vieții. Uneori, mâncărimea este atât de severă, încât nici câinele și nici stăpânul său nu mai pot dormi.